Ultima primăvară la Ada Kaleh (1968)

Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreaţă) a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7km lungime şi circa 500m lăţime.

Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită preţurilor (fiind scutită de impozit) mai scăzute, pentru cumpărarea delicateselor turceşti, bijuterii şi tutun. Insula a fost renumită şi pentru creşterea trandafirilor, şi producerea uleiului şi a parfumului din acestea.

Odessa în flăcări (1942)

Odessa în flăcări (1942)

Filmul este o coproducţie româno-italiană din 1942.

Personajul principal al unei poveşti controversate despre cel de-Al Doilea Război Mondial este Maria Cebotari, mare soprană de origine română.

Cinematografia românească a primit un dar nesperat.

Liceenii Rock 'n' Roll (1992)

Liceenii Rock 'n' Roll (1992)

Regia

Nicolae Corjos

Cu Tamara Buciuceanu, Ştefan Bănică Jr., Oana Sîrbu

Gen film

Comedie

Durata

98 minute

Premiera in Romania

1992

Formatia de muzica rock a liceenilor urmeaza sa participe la un concurs. Succesul depinde de un cantec nou pe care membrii ei ar trebui sa-l compuna. Dar, pe langa activitatea artistica, adolescentii au si una scolara, al carei gardian principal este neinduplecata Isoscel.

Dincolo de pod (1976)

Dincolo de pod (1976)

Mircea Veroiu (1941) ... regizor

Mihai Boruzescu ... asistent regie

Calin Ghibu ... imagine

actori:

Leopoldina Bălănuţă (1934) ... Negustoreasa Mara

Maria Ploae (1951) ... Sida, fiica Marei

Mircea Albulescu (1932) ... Macelarul Huber

In preajma lui 1848, in Ardeal, Mara (Leopoldina Balanuta), apriga si intreprinzatoare precupeata, se opune iubirii fiicei ei Sida (Maria Ploae) pentru neamtul Hans (Andrei Finti). Dar dupa ce tinerii se casatoresc, Sida se dezvaluie la fel de rapace ca si mama ei.

"Adaptare dupa "Mara" lui Slavici, in care personajele incearca depasirea propriei conditii, podul fiind piatra de hotar temporar si existential. Supraincarcata epic, drama e, mai curand pretext de stilizare plastica, domeniu in care, cu colaborarea autorului…

Drumul oaselor (1980)

Drumul oaselor (1980)

Regia

Doru Năstase

Cu Florin Piersic, Marga Barbu

Gen film

Aventuri

Istoric

Durata

116 minute

Premiera in Romania

1980

Un grup al "Fratiei" pasoptiste preia o comoara a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba pe arme, la Brasov, in lupta cu arnautii si cu propriile lor tentatii. Margelatu, temut de multi, ajuta rezistenta in lupta impotriva autoritatilor statului.

"O echipa experimentata in filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu si Ion Besoiu) si un regizor specializat in filme istorice (Doru Nastase) au reconstituit cu farmec inceputul de secol 19 romanesc si le-au adaugat aventurile lui Margelatu pe fondul miscarii pasoptiste. Dupa aventuri palpitante, doar Margelatu ajunge teafar la capatul Drumului Oaselor, iar cei aproape sase milioane de spectatori ai acestui film de succes vor impune un ciclu care il va face pe Margelatu nemuritor" (Ion Tutui - ANF).

"Reconstituire a societatii romanesti, de la mijlocul secolului XIX, cu puternic parfum de western spaghetti. Cel mai dinamic episod din seria scrisa de Eugen Barbu, in colaborare cu N. Paul Mihail (continuata cu Trandafirul galben, Misterele Bucurestilor, Colierul de turcoaze si Totul se plateste), in care isi face debutul Margelatu, personaj enigmatic, "cavaler al norocului" venit de niciunde, jumatate haiduc, jumatate revolutionar de profesie. Buna alegere a spatiilor de filmare intr-o geografie generoasa, printre vulcanii noroiosi, scene de actiune profesional puse in cadru, dialoguri consistente, cand nu sunt umbrite de arhaism ostentativ, si amplu comentariu muzical al compozitorului George Grigoriu, solicitat pe durata intregului serial" (Tudor Caranfil).

California Dreamin' (nesfârşit) (2007)

California Dreamin' (nesfârşit) (2007)

Regia

Cristian Nemescu

Cu Răzvan Vasilescu, Maria Dinulescu, Armand Assante

Gen film

Comedie

Dramă

Război

Durata

155 minute

Premiera in Romania

01.06.2007

Nea Marin miliardar (1979)

Nea Marin miliardar (1979)

Regia

Sergiu Nicolaescu

Cu Amza Pellea, Draga Olteanu Matei

Gen film

Comedie

Durata

88 minute

Premiera in Romania

1979

Nea Marin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeste peste noapte in rolul unui miliardar american care trebuie sa aiba de-a face cu mafioti, presa, viata de lux si cate si mai cate. Acest lucru insa nu-l sperie. El rezolva lucrurile cu calm, la fel ca la el in sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de baza si - nu in ultimul rand - sotia lui. Cu o distributie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuseste sa dea lovitura si sa realizeze cea mai cunoscuta comedie romaneasca.

Una dintre cele mai reusite comedii din cinematografia romaneasca, "Nea Marin miliardar" este unul dintre filmele cu cea mai mare cota de popularitate in randul telespectatorilor ultimelor doua generatii. Faimosul Nea Marin, cel mai tipicar si hazliu oltean din toate timpurile, interpretat de inegalabilul Amza Pellea, ajunge, datorita asemanarii sale izbitoare cu un miliardar sa fie luat drept acesta. Din acest moment se declanseaza nebunia, bascaliosul nea Marin, cu prazul la diplomat, intrand in tot felul de situatii hilare ca urmare a acestei confuzii de identitate.

Luat de val, nea Marin uita ca plecase la mare pentru o mica relaxare si incepe sa-si intre in rol. Lucrurile se ingroasa cand nevasta sa Veta (Draga Olteanu Matei) vine val-vartej pe Litoral pentru a-si recupera sotul. Nu mica ii fu surpriza cand aceasta il gaseste in bratele unei blonde dansand romantic pe o melodie a lui Gil Dobrica, intr-o scena devenita memorabila.

Bineinteles ca si nelipsitul si neindemanaticul Suca (Sebastian Papaiani) isi face o aparitie spectaculoasa.

Accident (1976)

1/4

2/4

3/4

4/4

Denumirea: Accident

Anul: 1976

Distributia:

Sergiu Nicolaescu (regizor)

Amza Pellea

Vladimir Gaitan

Cezara Dafinescu

Gen:

Actiune/Aventura

Un grup de tineri accidenteaza o fetita si parasesc locul accidentului. Neintelegerile iscate din aceasta intamplare provoaca un nou accident. De data aceasta, victima este o tanara care era cu ei in masina. Doi dintre baietii fug, dar sunt prinsi si identificati. Deznodamantul schimba perspectiva asupra caracterelor implicate in aceasta drama.

Aripi de zapada (1985)

Aripi de zapada
Anul (1985)

Regia
Adrian Petringenaru
Cu Radu Panamarenco, Rodica Popescu Bitanescu
Gen film
Aventuri

Filmul prezinta aventurile eroilor din Ciresarii in timpul vacantei de iarna, intr-o tabara la munte.

Cel mai iubit dintre pământeni (1995)

Cel mai iubit dintre pământeni (anul 1995)

Regia

Şerban Marinescu

Cu Dorel Vişan, Ştefan Iordache, Gheorghe Dinică

Gen film

Dramă

Durata

140 minute

Petrini, filozof de profesie, e ridicat de Securitate, din pasnicul sau camin, si supus anchetei, din cauza unei scrisori interceptate pe care unul dintre fostii sai colegi de faculatate o incheia cu un banc stupid, schimbat frecvent intre ei: "Astept ordonante". Experienta de detinut in universul concentrationar si apoi intre zidurile la fel de inchise, ale "libertatii" ii largesc eroului orizontul filozofic.

"Un filosof nu e filosof ca se ocupa de filosofie asa cum bacanul traieste prin bacanie. Definita printr-o viziune mai ampla asupra existentei, conditia filosofului putea fi vizualizata cinematografic si printr-un gest, un detaliu comportamental revelator, nu prin emfaticul: "Eu, Petrini, sunt filosof ! Pot dovedi cu martori..." asa cum a procedat realizatorul. Nu se simte nicaieri, in filmul care se pretinde inspirat de romanul lui Preda - nici inaintea detentiei, nici in episoadele acestuia, nici dupa - detasarea gandirii filosofului in fata nimicniciei umane si a complexitatii cursului istoriei, fie si a mizeriilor diurne pe care le invinge, indurandu-le. Daca omul "vizitat de idée" de care vorbea scriitorul lipseste din film, cel mai putin vinovat e interpretul lui Petrini (Iordache), intemnitat intr-un rol monocord, de nedreptatit candid. Mult mai bun, mai spectaculos, anchetatorul Dinica. Consultant literar al proiectului: Ion Cristoiu. E prima oara in istoria cinematografiei cand se face vorbire de un "consultant literar". Filmul ar fi avut nevoie de un... "consultant cinematografic"!" (Tudor Caranfil).

Cuibul de viespi (1987)

Cuibul de viespi (1987)

Descriere:

Cele trei surori Duduleanu conduc cu mana de fier numeroasa familie. Miezul actiunii se axeaza pe casatoria dintre fata cea mica a clanului, Margareta si tanarul jurnalist Mircea Aldea. Coana Aneta, sora mijlocie este mama a doi baieti si a Margaretei, cea mai plapanda si suferinda. Fii nu stiu cum sa o mai suga pe mama lor de bani, pe cand fata sufera dupa sotul ei, jurnalistul. Toate persoanjele se simt a fi parte din clasa superioara, insa comportamentul lor dezvaluie pornirile si pasiunile omenesti, desertaciunea, iubirea, goana dupa castig, exploatarea.

Actori:

Coca Andronescu (1932) ... Zoia

Tamara Buciuceanu (1929) ... Aneta

Camelia Zorlescu

Aristide Teica

Angela Radoslavescu

Viviana Alivizache ... Wanda

Virginia Mirea ... Zamfira

Vasile Muraru ... Ionica

Tora Vasilescu (1951) ... Colette

Simona Bondoc ... Beatrice

Raluca Zamfirescu ... Lena

Ovidiu Iuliu Moldovan (1942) ... Mircea

Mircea Albulescu (1932) ... Om necajit

Marin Moraru (1937) ... Ianache

Maria Ploae (1951) ... Margareta

Ileana Stana-Ionescu ... Fraulein

Gheorghe Dinică (1934) ... Georges

George Constantin (1933) ... Unchiul Michel

Constantin Diplan ... Ernest

Alexandru Repan (1940) ... Al. Popescu

Aimee Iacobescu (1946) ... Amy Andronache

Catita Ispas

Cristian Stefanescu

Ion Cojar

Julieta Strambeanu

Ortansa Stanescu

Theodor Danetti (1926)

Echipa productie:

Horea Popescu (1925) ... regizor

Mihnea Columbeanu (1960) ... asistent regie

Roxana Pitea ... asistent regie

Vivi Dragan Vasile ... imagine

Andreea Hasnas ... costume

Maria Neagu ... montaj

Elena Rucareanu ... machiaj

Paul Urmuzescu ... muzica

Alexandru Kiritescu (1888) ... dupa o piesa de

Ion P. Ion ... regizor secund

Horea Popescu (1925) ... scenarist

Traian Nitescu ... decoruri

Horea Murgu ... sunet

Baltagul (1969)

Baltagul (anul 1969)

Regizor: Mircea Muresan

Scenarist: Mihail Sadoveanu

Genul: Drama

Actori: Ilarion Ciobanu, Anatol Constantin, Nunuta Hodos, Margarita Lozano, Folco Lulli, Sidonia Manolache, N.N. Matei, Paul Misai, Florin Scarlatescu, Sandu Sticlaru

Nechifor Lipan este un oier instarit din Magura Tracului si sotul Vitoriei Lipan. El pleaca la Dormna sa cumpere oi pe care sa le duca apoi la iernat. Vremea incepe sa se schimbe, se paropie anotimpul rece, iar Vitoria isi pregateste gospodaria pt iarna, ingrijorata fiind din ce in ce mai tare de intarzierea neobisnuita a sotului ei. De aceea merge la preotul Danila, caruia ii destainuie necazul ei si ii cere sfatul. Singurul lucru cu care preotul o poate ajuta pe Vitoria este sa afac o slujba si sa ii scrie o scrisaore din partea ei lui Gheorghita, care se afla la Cristesti, in valea Jijiei cu oile la ierntat, in care sa il anunte de disparitia tatalui acestuia. Timpul trece se se apropie sarbatorile de iarna, Gheorghita se intoarce acasa, iar Vitoria hotaraste, initial sa-l trimita in cautarea celui disparut, considera apoi ca baiatul are nevoie de experienta ei si decide sa mearga impreuna pe urmele lui Nechifor iar apoi pe urmele ucigasiilor lui dorind sa ii pedepseasca

Mircea cel Batran (1988)

Mircea cel Batran (anul 1988)

Regia

Sergiu Nicolaescu

Cu

Sergiu Nicolaescu, Adrian Pintea, Şerban Ionescu

Gen film

Acţiune

Dramă

Istoric

Război

Ajustează gen 6 voturi

Durata

137 minute

Premiera in Romania

1988

În 1393 Imperiul Otoman încercă să cucerească toată lumea cunoscută acelor timpuri. În drumul lor nu a mai rămas decât micul principat al Valahiei, condus de marele domnitor Mircea cel Bătrân. Ani de zile acesta a luptat atât împotriva turcilor cât şi a altor năvălitori, menţinând independenţa ţării sale. Ajuns în amurgul vieţii, Mircea nu are de lăsat urmaşilor decât o singură moştenire : Libertatea! Şi pentru asigurarea acesteia, el trebuie să treacă de înfruntarea finală cu turcii...

Vlad Ţepes (1979)

Vlad Ţepes (anul 1979)

Regia

Doru Năstase

Cu Ştefan Sileanu, Ernest Maftei

Gen film

Dramă

Istoric

Durata

134 minute

Premiera in Romania

1979

In prima sa domnie (1456 - 1462), Vlad Tepes isi consolideaza puterea pentru a apara independenta tarii aflate intr-o dubla subordonare: fata de Poarta si fata de regatele Ungariei. Nemultumiti de politica sa, boierii se rascoala. Vlad prinde de veste si recurge la o pedeapsa crunta: tragerea in teapa. Dupa primii trei ani de domnie rezultatele politicii lui Vlad Tepes dau roade, tara e curatata de talhari si tradatori, poporul il iubeste. Pedepsindu-i insa pe solii turci care venisera dupa tribute, Vlad starneste mania lui Mahomed, care porneste sa-l pedepseasca pe nesupus.

"Decupand si realizand regizoral povestirea literara propusa (...), Doru Nastase a recurs in pregeneric si in alte episoade, la experienta cunoscuta a unor productii de gen carora nu le lipseste un anume dinamism si un oarecare relief plastic." - Valerian Sava - 1979 (Cinema)

Mihai Viteazul (1970)

Mihai Viteazul (anul 1970)

Regia

Sergiu Nicolaescu

Cu Olga Tudorache, Irina Gărdescu, Amza Pellea

Gen film

Istoric

Durata

107 minute

Premiera in Romania

1970

Film istoric în două părţi: 1. "Călugăreni"; 2. "Unirea". Filmul evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: negocierea tronului cu Sultanul, la Constantinopol; refuzul de a plăti tribut; încoronarea de la Alba Iulia; bătălia de la Miraslău; trădarea generalului Basta; refugierea la Praga; bătălia de la Goraslau; uciderea lui Mihai.

"Probabil cea mai impresionantă producţie istorică din cinematografia românească". Pelicula realizată în 1970 sub bagheta regizorală a lui Sergiu Nicolaescu a intrat după trei ani în circuitul internaţional unde a impresionat cinefili din diverse culturi. Mihai Viteazul are de toate - scene de luptă la scară grandioasă, intrigi politice, trădări mârşave, drame familiale şi, mai presus de toate, prestaţia unuia dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Amza Pellea este antologic în rolul marelui întemeietor al Primei Uniri din istoria României. Înzestrat cu o vocaţie cinematografică deosebită, el nu este un simplu interpret ci, în acest rol, mai mult ca în oricare altul, un creator de personaj, conferind viaţă, credibilitate, forţă şi individualitate eroului de excepţie care a marcat destinul istoric al ţării.

Stefan cel Mare (1974)

1/2

2/2

Stefan cel Mare (1974)

Regizor:

Mircea Dragan

Sultanul turc, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, continua planurile sale agresive de cuceriri. Dorinta sa este de a ajunge cu armatele sale la Roma si a desfiinta papalitatea. Pentru acest lucru are nevoie de bani, hrana si de liniste la hotare. Astfel, o solie otomana se infatiseaza domnului Moldovei, Stefan cel Mare, pentru a cere tributul pe doi ani si recunoasterea suzeranitatii otomane. Stefan refuza sa plateasca tributul si stie ca acest refuz va atrage riposta armata a turcilor. De aceea Stefan cauta cu infrigurare ajutor financiar si militar de peste hotare trimitind scrisori in acest sens Poloniei, Ungariei, Papalitatii si Venetiei. In acelasi timp, voievodul cere si ajutorul propriului popor planuind sa organizeze oastea cea mare.

In fata numeroaselor armate otomane care vor veni spre Moldova, Stefan trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii strategice pentru a fi sigur ca va reusi sa-l invinga pe agresor - hartuirea dusmanului, pustiirea drumurilor, ascunderea hranei si, in sfirsit, gasirea unui loc pentru confruntarea finala in care numeroasele armatele otomane sa nu se poata desfasura cum trebuie. Tactica pe care Stefan o va folosi va completa definitiv tabloul marii batalii.

Bubico - I.L.Caragiale

Bubico - I.L.Caragiale schite , cu Toma Caragiu .

"Triumf al spiritului critic ,perceptia caragialiana este fundamental comica" Alex.Condeescu

Marea sfidare (1989)

Marea sfidare

Anul: (1989)

Regia: Manole Marcus

Scenariu: Ioan Grigorescu

Producător delegat: Mihai Opriş

Muzica: Anton Şuteu

Distribuţie:

Victoria Cociaş, Maia Morgenstern, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valentin Urîtescu, Ştefan Sileanu, Eusebiu Ştefănescu.

Sinopsis:

Filmul prezintă operaţiunea de salvare şi depozitare în România a unui tezaur al Băncii Poloneze.

Ciocolata cu alune (1978)

Ciocolata cu alune

(1978)

Regia

Gheorghe Naghi

Cu Rodica Popescu Bitanescu

Gen film

Dramă

Premiera in Romania

1978

Doua C.A.P.-uri rivale sunt in cautarea unui om priceput in amenajare sistemelor de irigatii. El va fi gasit de catre presedintele uneia dintre ele in persoana tanarului inginer Vlad, dar acesta ii va declina oferta, acceptand-o pe aceea a presedintiei celeilalte cooperative. Dar, dupa un timp, Vlad se va indragosti de fiica celui pe care il refuzase.

Moromeţii (1988)

1/2

2/2

Moromeţii

Anul: 1988

Regia

Stere Gulea

Cu Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu

Gen film

Dramă

Durata

142 minute

Premiera in Romania

1987

Pe fondul unor mutaţii sociale - care se vor dovedi ireversibile - filmul urmăreşte destrămarea unei familii ţărăneşti tradiţionale. Încercarea autoritară şi disperată a capului familiei - Ilie Moromete (Victor Rebengiuc) - de a ţine pe loc această realitate, eşuează.

Cu Ilie Moromete dispare un prototip social care a reprezentat secole de-a rândul societatea românească. Dispare de fapt o identitate care nu a mai fost înlocuită.

""Moromeţii" mă emoţionează foarte tare. Când zic "Moromeţii" zic actorie şi mi se pare, cantitativ, cel mai important film românesc din acest punct de vedere" (Cristi Puiu).

"Filmul lui Stere Gulea îmi place nu atât din punctul de vedere al transpunerii corecte a romanului, ci mi se pare că are o atmosferă şi un autentic foarte convingătoare. Victor Rebengiuc e genial. S-au întâlnit acolo nişte lucruri în modul cel mai fericit cu putinţă: imaginea lui Vivi Drăgan Vasile, actorii ş.a.m.d. Am văzut "Moromeţii" de nu stiu câte ori şi tot l-aş mai revedea" (Radu Muntean).

Pacala (1974)

Maestrul comediei romanesti, Geo Saizescu, reuseste in acest film sa dea viata personajului snoavelor populare romanesti, sa dea o imagine atemporala si plina de umor a satului romanesc, sa-i aduca lui Sebastian Papaiani statutul de vedeta.

Pacala
anul 1974
Regie: Geo Saizescu

Distributie: Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Stefan Banica

Tinereţe fără bătrâneţe (1969)

Tinereţe fără bătrâneţe
Un film romanesc de ecceptie
Regia
Elisabeta Bostan
Cu Emanoil Petruţ, Mircea Breazu
Gen film
Fantastic
Ajustează gen 2 voturi
Durata
87 minute
Premiera in Romania
1969

A fost prietenul meu (1961)

1/2


2/2

A fost prietenul meu

Anul (1961)

Regia

Andrei Blaier

Cu Ştefan Ciubotăraşu, Nicolae Sireteanu

Gen film

Dramă

Premiera in Romania

1962

Un baiat de 12 ani isi aminteste de cel mai bun prieten al sau, “nea Matei” si de evenimentele care i-au adus impreuna. Baiatul datoreaza foarte multe prietenului sau, dar mai ales faptul ca prin intermediul lui a reusit sa se apropie de propriul sau tata. Se pare ca acest “nea Matei” are influente benefice asupra tuturor, intrucat tot datorita lui chirurgul Tudor si-a regasit iubita.

Fraţii Jderi (1973)

Fraţii Jderi

Anul (1973)

Ecranizarea după romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu urmăreşte familia bine ascultătorilor de pe lângă vodă Ştefan cel Mare. Fraţii se implică trup şi suflet în misiunile ce le primesc de la domnitor şi se fac luntre şi punte pentru a le îndeplini, întotdeauna fără compromisuri. La acestea se adaugă bătălii de proporţii, trădări şi poveşti de iubire.

Ionuţ, mezinul comisului Jder, un om de încredere al lui Ştefan cel Mare, se îndrăgosteşte de Nasta, o fată de boier, la iubirea căreia aspiră şi Alexandrel, fiul domnitorului. Împărtăşindu-i sentimentele, Nasta declanşează în Ionuţ energii nebănuite, care-l determină să se comporte vitejeşte în numeroase împrejurări.

"Mircea Drăgan aduce chiar un element inedit: ne propune, pe firul literei sadoveniene, figura unui voievod, Ştefan cel Mare şi în ipostaze familiare, anecdotice, cotidiene, adică un Ştefan descălecat de pe propria lui statuie (dincolo, bineînţeles, de momentele oratorice, în care portretul redevine legendar şi uşor litografiat)."

Maiorul Mura (1928)

Maiorul Mura (1928)

Regia

Ion Timus

Cu Victor Antonescu, Elvira Godeanu

Gen film

Comedie

Durata

72 minute

Premiera in Romania

1927

Într-un sat oarecare moare boierul Amedeu Crainic, lăsând o moştenire consistentă dar suspendată de o clauză matrimonială. Astfel, primul dintre doi tineri (care nu ştiu unul de celălalt) ce se va căsători, va primi moştenirea de un milion de lei. Una dintre cei doi moştenitori este tânăra şi frumoasa Mariana Pătraşcu, fiica unei prietene de-a boierului. Aceasta plănuieşte a-şi schimba identitatea cu cea a domnişoarei sale de companie, Miss Mary, pentru a dejuca planurile concurentului.

În sat ajunge şi batalionul de roşiori ai Maiorului Mura, încartiruit acolo pentru mai multă vreme. Aflând de moştenire şi fiind un crai îndârjit, maiorul face avansuri lui Miss Mary, în timp ce locotenentul Paul Azureanu se îndrăgosteşte de Mariana. Cele două ordonanţe ale ofiţerilor, Lie şi Boboc, fac tot posibilul ca să încurce situaţia.

În cele din urmă, avocatul Andriano va sosi la conac şi va descurca iţele afacerii: cel de-al doilea moştenitor nu este nimeni altul decât locotenentul Azureanu. Crezând că Mariana nu-l iubeşte şi l-a folosit doar, Azureanu rupe logodna.

Pentru a-l convinge pe locotenent să se însoare cu Mariana, aceasta îi promite maiorului Mura că o va înzestra pe Miss Mary cu jumătate din moştenire. Locotenentul Paul se căsătoreşte cu Mariana, iar maiorul Mura cu Miss Mary.

Secretul lui Bachus (1984)

Secretul lui Bachus

Anul (1984)

Descriere:

Victor, un ziarist incisiv, descopera o serie de nereguli intr-o intreprindere agricola de stat. Investigatiile temerarului jurnalist vor scoate la iveala potlogariile comise de catre responsabilul unei unitati de desfacere a vinului, supranumit Bachus. Desi ajutat de un numar impresionant de acoliti, Bachus nu-si va putea ascunde la infinit infamul secret...

Actori:

Stefan Mihailescu-Braila (1925)

Gheorghe Dinică (1934)

Dem Radulescu

Viorel Comanici (1941)

Sebastian Papaiani (1936)

Nuni Anestin

Emil Hossu (1941)

Octavian Cotescu (1931)

Marius Pepino

Echipa productie:

Geo Saizescu (1932) ... regizor

Titus Popovici (1930) ... scenarist

Ciuleandra (1985)

Ciuleandra

Anul (1985)

Regizor:

Sergiu Nicolaescu

Scenaristi:

Sergiu Nicolaescu

Liviu Rebreanu

Anusavan Salamanian

Genul: Drama

Prins in hora frenetica a Ciulendrei, Puiu Faranga se indragosteste de Madalina cu care se va casatori, smulgand-o din satul ei natal si transformand-o in Madelaine Faranga. Mădălina i-a cucerit inima, dar l-a adus în pragul nebuniei datorită barierei pe care a ridicat-o între ei, datorita diferentei sociale. Astfel intr-un moment de ratacire, Puiu Faranga isi arată adevărata personalitate, si in delirul sau isi ucide sotia. Ca sa scape de inchisoare, Puiu Faranga este internat de tatăl său - minsitru - într-un sanatoriu. Pacientul mărturiseşte pasiunea pentru Madalina si crima comisa, psihiatrului Aioanei, care printr-o coincidenţă, originar din satul fetei, a fost îndrăgostit de ea candva. Cu toate ca prin internarea in sanatoriu ministrul Faranga a sperat intr-o linistire sufleteasca a fiului sau, locul se dovedeste a fi calea fara intoarcere spre nebunie. Prin discutiile cu doctorul sau analizeaza evenimentele importante ale vietii sale, ambitiile tatalui sau pentru a-si vedea realizat singurul fiu si numele Faranga sa fie dus mai departe. Alunecand ireversibil spre nebunie, cuprins obsesiv de jocul Ciuleandra, Puiu Faranga exerseaza pasii intr-un ritm dezlantuit sub privirile neputincioase ale tatalui sau.

Columna (1968)

1/2

2/2

Columna

Anul(1968)

Regia

Mircea Drăgan

Cu Ilarion Ciobanu, Antonella Lualdi, Richard Johnson

Gen film

Dramă

Istoric

Durata

134 minute

Premiera in Romania

1968

In anul 106, armata romana, intr-o uriasa desfasurare de forte, asediaza capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mandru pentru a se lasa prins, regele Decebal (Amza Pellea) se sinucide. Imparatul Traian (Amedeo Nazzari) intelege ca Dacia a fost infranta, dar nu invinsa. Pentru a pastra calmul in provincia ocupata, il schimba pe tribunul Tiberius (Richard Johnson), in mainile caruia trebuia sa se predea Decebal, asigurandu-se de colonizarea Daciei cu legiunile ramase pe loc.

Avand drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceasta superproductie romano-germana recompune dramatic etnogeneza romaneasca prin destinele catorva eroi reprezentativi.

Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul International de Film de la Adelaide, Australia, 1969.

Răzbunarea haiducilor (1968)

Răzbunarea haiducilor 

Anul (1968)

Regia

Dinu Cocea

Cu Marga Barbu, George Constantin, Emanoil Petruţ

Gen film

Aventuri

Durata

95 minute

Premiera in Romania

1968

Intr-un mic port dunarean, doua femei se imbarca in taina pe un vas austriac: Haricleea Hangerli (Olga Tudorache), care, dupa pierderea sotului - Voda Hangerli, si a fiului, vrea sa ajunga la Stambul sa rascumpere tronul cu imensa avere jefuita de la boieri, si Maria (Elisabeta Jar), fata vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scarlatescu), nepoata Haricleei, care e gata sa faca orice pentru a intra in posesia averii luate de la tatal ei. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea si o arunca in Dunare. Dar, spre marea ei dezamagire, in geamantanul in care banuia ca se afla averea, gaseste capul lui Hangerli. Pazvanoglu, Pasa din Vidin (George Constantin) spera sa obtina bunavointa sultanului oferindu-i in dar copii rapiti din satele romanesti. Haiducul Amza (Emanoil Petrut) si oamenii sai, insa lupta sa le zadarniceasca planurile.

Al treilea film din seria "haiducilor", dupa "Haiducii" si "Rapirea fecioarelor".

Amza Pellea - Momente de Aur (2004)

1/2

2/2

Amza Pellea - Momente de Aur (2004)

Cu Amza Pellea

Gen film

Comedie

Nea Mãrin, Sucã, Sache, Veta sau Nasu’ Pantelicã sunt tot atâtea memorabile figuri, mereu fermecãtoare ce meritã revãzute pentru ca si-au dobândit, prin talentul aceluia ce le-a dat viatã, nu doar celebritatea ci si puterea de-a rezista, la fel de pline de vervã si de amuzante, peste vreme.

Pot fi astfel regãsite, cu plãcere, momentele:

(În cuprinsul primei casete) "NEA MÃRIN DE REVELION"(1979), "NEA MÃRIN SI ADEVERINTA"(1977), "NEA MÃRIN SI BOMBOANELE"(1973), "NEA MÃRIN SI AEROPLANUL"(1980), "NEA MÃRIN ÎNTRE SUCÃ SI SACHE"(1975), "NEA MÃRIN SI OMUL CARE A FÃCUT UN OU"(1972), "NEA MÃRIN SI PUTINA"(1976) si "NEA MÃRIN SI SERIALUL POLITIST"(1976) si sceneta "SUB ACELASI ACOPERIS"(1971) - autori: A. KORLEANSKI si A. HAIT (unde îl revedem pe AMZA PELLEA alãturi de SERBAN IONESCU).

(În cuprinsul celei de-a doua casete) Sceneta "RÃVASUL MISTERIOS"(1977) - autori: DAN MIHÃESCU, GRIGORE POP, OCTAVIAN SAVA si AMZA PELLEA; regia artisticã: SERGIU NICOLAESCU si momentele "NEA MÃRIN SI BILETUL DE ODIHNÃ"(1971), "NEA MÃRIN SI IARNA"(1973), "NEA MÃRIN SI FARMECELE", cu bis despre „CUM VORBESC OLTENII” (1978), "NEA MÃRIN SI BLOCURILE DIN BUCURESTI"(1971), "NEA MÃRIN SI NÃZBÂTIILE LUI SUCÃ"(1972), "NEA MÃRIN LA MARE"(1971) - autor: AMZA PELLEA.

Au colaborat cu AMZA PELLEA la realizarea momentelor umoristice incluse pe aceste volume: EMANUEL VALERIU, TUDOR VORNICU, DAN MIHÃESCU, GRIGORE POP, OCTAVIAN SAVA, OVIDIU DUMITRU, TITI ACS, SERGIU IONESCU.